Cea mai celebră pictură a lui Carl Ebert este Forest Landscape with Bathing Children (1867), din Colecțiile Statale de Pictură din Bavaria, Munchen. Alături de Evening Landscape (1875) și Landscape society in a park, acestea completează cele trei opere pe care toată lumea le recunoaște. Catalogul nostru include 5 lucrări ale lui Carl Ebert; cele 5 de mai jos sunt cele mai apreciate în lume, fiecare fiind însoțită de anul creației, muzeul care o păstrează și semnificația sa.
Clasate în funcție de scorul nostru de popularitate, care combină numărul de căutări, vizitele și comenzile pentru fiecare operă. Actualizat Octombrie 2026. Fiecare capodoperă de pe această pagină poate fi comandată ca o reproducere pictată manual în ulei, de calitate muzeală, sau ca o printare de artă fină, la dimensiunea aleasă de dumneavoastră.
Cele 2 muzee care dețin cele mai multe dintre picturile de pe această pagină.
| Muzee | Oraș | Lucrări lui Carl Ebert | Picturi din această listă |
|---|---|---|---|
| Munchen | 2 | Forest Landscape with Bathing Children, Evening Landscape | |
| Munchen | 1 | Isar Landscape |
Carl Ebert a pictat timp de doar 9 ani, de la 1867 la 1875: urmărește acea deceniu an de an, prin picturile care i-au adus renume.
Forest Landscape with Bathing Children (1867), Colecțiile Statale de Pictură din Bavaria, Munchen. Urmează Evening Landscape (1875) și Landscape society in a park.
46 ani: Forest Landscape with Bathing Children datează din 1867, iar Carl Ebert s-a născut în 1821.
Catalogul nostru include 5 lucrări ale lui Carl Ebert, datate între 1867 și 1875.
Majoritatea acestora se află în Colecțiile Statale de Pictură din Bavaria (Munchen) și Lenbachhaus (Munchen). Tabelul de mai sus enumeră muzeele pe rând.
Cea mai veche lucrare de pe această pagină este din Forest Landscape with Bathing Children (1867), iar cea mai recentă este din Evening Landscape (1875).
Forest Landscape with Bathing Children și Evening Landscape sunt printre cele 2 opere de pe această pagină păstrate de Colecțiile Statale de Pictură din Bavaria, Munchen.
Da. Orice pictură de pe această pagină poate fi comandată ca o reproducere pictată manual în ulei, de calitate muzeală, sau ca o print de artă fină, în dimensiunea aleasă de dumneavoastră, direct de pe pagina propriei picturi.
Carl Ebert was born in Stuttgart on 13 March 1821. The early death of his parents shifted his trajectory, but the support of his relatives ensured his path remained within the arts. He secured a place at the State Academy of Fine Arts in Stuttgart, where his technical foundation was built under the instruction of Gottlob Friedrich Steinkopf and Johann Friedrich Dieterich. This formal training provided the necessary discipline for a career defined by the landscape genre.
In 1846, Ebert moved to Munich, a transition that signaled a shift toward more specialized study. He became a private student of Eduard Schleich, focusing his attention on the nuances of the natural world. His development was not confined to the studio; he frequently visited the Alte Pinakothek to study the works of the Old Masters. This direct engagement with established techniques informed his approach to composition and light. His training was a deliberate combination of academic rigor and the observation of historical precedents.
Ebert’s development was shaped by direct engagement with the landscape and the shifting currents of European painting. His time spent at the artists' colonies in Polling and Eberfing alongside Friedrich Salzer and Richard Zimmermann provided a foundation in communal study. This period of observation was interrupted and expanded by his attendance at the Exposition Universelle in 1855. It was during this exhibition that the Barbizon school exerted a clear influence on his approach to the natural world.
His movement through Europe was extensive and purposeful. He accompanied Schleich and Carl Morgenstern on study trips through France, Belgium, and the Netherlands, absorbing the light and terrain of these regions. His interest in the Mediterranean led him to Italy in 1857 and again in 1872. Later in his career, in 1881, he spent several months in Bosnia. These excursions provided the specific topographical data that defined his later output.